Recuperarea activă a pacientului impreuna cu mobilizarea adecvata si stilul de viață sănătos reprezinta principalele elemente de luptă împotriva durerii cornice. Recuperarea medicala este specialitatea responsabilă de prevenirea, diagnosticarea, tratarea şi managementul reabilitării persoanelor cu afecţiuni dizabilitante şi a comorbidităţilor la toate vârstele. Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților si este sustinut de catre o echipa complexa, multidisciplinară formată din medici, asistenți fizioterapeuți, kinetoterapeuți, maseuri, psihologici, logopezi și alți specialiști. Programul de recuperare trebuie sa fie unul centrat pe pacient, personalizat. Programele de recuperare medicala includ exerciţii facilitatoare ale respiraţiei, drenaj bronșic și educarea tusei, tapotament toracic, posturare corectă la nivelul patului pentru a preveni redorile articulare și complicaţiile postimobilizare prelungită, mobilizari active si pasive, optimizarea drenajului venos al membrelor inferioare. Scopul principal este de a reface capacitatea funcţională la o persoană imobilizata total sau partial la pat in urma unei intervenţii chirurgicale sau boli invalidante. Recuperare are rolul de a obţine un nivel maxim de autonomie, imbunatatirea calitatii vieţii și reintegrare socio-profesională si in familie. Utilizează mijloace specifice de tratament: electroterapie (curenţi de joasă, medie și înaltă frecventa), termoterapie, masaj, kinetoterapie, alaturi de consiliere psihologică și încurajarea adoptării unui stil de viaţă sănătos. Functia motorie se recupereaza dupa un interval scurt de timp motiv pentru care programul de recuperare medicală se iniţiază cât mai precoce posibil postoperator. Astfel, postoperator imediat, pacientul beneficiază de kinetoterapie, care in esenta este o terapie prin miscare, individualizată si care folosește programe de exerciţii fizice statice și dinamice (active și pasive) în scopul menţinerii sau creșterii mobilităţii articulare, a forţei musculare și a rezistenţei la efort. Este o tehnica centrata pe nevoile specifice ale pacientului necesitand participarea activa si constienta a acestuia. Programul de recuperare este coordonat de către medicul specialist de Recuperare Medicala fiind adaptat fiecarei situatii in parte in functie de: varsta, statusul metabolic, functional si psihologic al pacientului, tarele asociate, afectiunea pentru care se efectueaza recuperarea, prognosticul afecţiunii generatoare de dizabilitate, si de capacitatea acestuia de a participa activ, de a dobândi noi cunoştinţe şi abilităţi.

• Prevenirea complicaţiilor postoperatorii imediate (tromboza venoasă profundă, trombembolism pulmonar, staza venoasa)
• Previne efectele imobilizării prelungite (decondiţionare fizica, hipotrofie musculara, scăderea toleranţei la efort, scăderea toleranţei de a mentine pozitia șezândă, ortostatismului, scăderea amplitudinii de mișcare la nivelul articulaţiilor)
• Reducerea durerii postoperator
• Creșterea capacităţii funcţionale la un nivel de independenta și suport minim din partea familiei
• Creșterea toleranţei la efort, corectarea eventualului deficit respirator
• Adaptarea pacientului la noul stil de viata si schimbarilor survenite, intelegerea bolilor, conditiei actuale, psihoterapie, evitarea riscului de depresie
• Scurtarea perioadei de spitalizare postoperator si reinsertia rapida in societate

Tipuri de miscare:

• Miscarea pasivă – este realizata de terapeut, cu scopul mobilizării diferitor articulații, al întinderii și detensionării musculare sau al stimulării circulației în anumite regiuni ale corpului
• Miscarea activ-pasivă – când asistentul coordoneaza mișcarea pacientului pentru ca aceasta să fie corectă din punct de vedere biomecanic.

Programul este variabil, durata fiind strans corelata cu statusul pacientului, complianta acestuia si progresele obtinute. Pe toata perioada recuperarii se monitorizeaza statusul functional al pacientului, parametrii fiziologici si rezultatele obtinute.

Durerea este o reactie subiectiva, o experienta senzoriala si emotionala a organismului la actiunea unui agent daunator asociata cu o leziune tisulara reala sau potentiala. Durerea cronica este durerea care persista mai mult de 3 luni. Durerea are rolul de alarmare, de adaptare si ferire a organismului de factori agresivi, periculosi. Este o percepţie caracterizată de un grad înalt de subiectivism și se raportează la fiecare individ în parte.Durerea cronica reprezinta o problema importanta, statistic o persoana din 5 suferind in decursul vietii de o durere moderata sau severa.

Durerea cronică se asociază cu perturbarea somnului și cu scăderea până la abolire a funcţiei de protecţie împotriva durerii.

In clasificarea durerii cronice se face distinctie intre durerea cronica primara si durerea cronica secundara altor afectiuni si include urmatoarele grupe de conditii medicale:

• Durere cronica primara
• Durere cronica asociata cancerului
• Durere cronica posttraumatica sau post interventie chirurgicala
• Durere cronica neuropatica
• Durere cronica de cap secundara
• Durere cronica secundara viscerala
• Durere cronica secundara musculoscheletala

Exista numeroase afectiuni care determina durere cronica: afectiuni musculoscheletale, articulare, patologia coloanei vertebrale, traumatisme, afectiuni neoplazice, durere postoperatorie, durere neurogena, psihogena etc

Tratamentul durerii cornice este medicamentos și de recuperare (utilizând mijlocele specifice) și urmărește pe de o parte controlul (reducerea/dispariţia) durerii și pe de altă parte îmbunătăţirea calitatii vietii. Medicamentele constau in analgezicele opioide, antiinflamatoare nesteroidiene, anticonvulsivantele, antidepresive triciclice, analgezice topice etc. Se recomandă utilizarea medicamentelor cu eliberare prelungita care imbunatatesc complianta pacientului.

Stilul de viată sanatos cuprinde diverse masuri:

• Alimentaţia sănătoasă conform recomandărilor nutriţioniștilor, trebuie sa fie o alimentaţie echilibrată direct proportionala cu nivelul de activitate fizică, echilibrata, care sa cuprinda toate mineralele si vitaminele necesare. Hidratarea corespunzatoare, circa 2L de lichide pe zi, de preferinta necarbogazoase, si neindulcite este de asemenea foarte importanta.
• Somnul odihnitor si sufficient este esential în menţinerea sănătăţii fizice și psihice. Lipsa cronica a somnului predispune la boli cornice si afectiuni psihice. In medie, pentru adulti se recomanda 6-8 ore de somn pe noapte, pe cat posibil, in intervalul 22:00-06:00.
• Activitatea fizică, practicarea unui sport, minim 30 de minute zilnic, mentinerea unei greutati corporale adecvate reprezinta de asemenea componente esentiale ale unui stil de viata sanatos.

→ Tipuri de miscare
→ Durerea cronica
→ Stil de viata sanatos